La data de 23.11.2020 România se află pe un vârf al numărului de pacienți COVID-19 diagnosticați zilnic (9000-10000 de cazuri) și al numărului absolut de decese zilnice (130-160).
Consecințe:
În tentativa de a identifica un punct de vedere echilibrat asupra situației actuale, am reanalizat dinamica COVID-19 în România de la raportarea primului caz (26.02.2020) și până la data de 23.11.2020 folosind datele oficiale raportate zilnic de către Grupul de Comunicare Strategică.
La data de 23 Noiembrie 2020 din totalul de 422852 de pacienți diagnosticați cu COVID-19:
Curba dinamicii numarului noi de cazuri diagnosticate zilnic arată practic o evoluția “mocnită” către adevăratul val COVID-19 care s-a declanșat în a doua jumătate a lui Septembrie 2020. Acest val a fost “anunțat” de o primă creștere apărută odată cu relaxarea măsurilor restrictive după 15.07.2020.
Interpretare: epidemia COVID-19 a fost “mitigată” (estompată) inițial în România datorită numărului relativ redus de cazuri comparativ cu alte țări (Italia) fapt care a fost urmat de transmiterea doar pe “verticală” a virusului, în cadrul membrilor aceleiași familii/comunități. În acest moment a fost instaurată și starea de urgență fapt care a contribuit la menținerea unei rate relativ reduse de infectare și la o curbă plată a numărului de infectări. După relaxarea restricțiilor numărul de cazuri a crescut dar încă transmiterea era pe “verticală” + populația s-a răspândit în zonele de concediu. La revenirea din concediu au fost ridicate și alte restricții (s-au deschis restaurantele, ulterior s-au deschis școlile). S-a ajuns la transmiterea pe “orizontală” a virusului, intra- și intercomunitară și la explozia de cazuri. Deci practic România se află acum de fapt nu în “al doilea” val ci în primul val al pandemiei, “anesteziat” inițial prin instituirea precoce a stării de urgență.
Există o discrepanță majoră: creșterea vertiginoasă a numărului de cazuri COVID-19 NU este urmată de o creștere de o aceeași magnitudine a deceselor zilnice.
Interpretare: rata de diagnosticare a COVID-19 a crescut mult pe măsura creșterii numărului de cazuri dar și a numărului de teste efectuate. Numărul de teste a crescut prin 1.lărgirea facilităților de testare; 2. Lărgirea definiției de caz COVID-19; 3. Un număr semnificativ de teste efectuate “la cerere”. Prin lărgirea testării a apărut mai clară adevărata magnitudine a pandemiei prin identificarea nu numai a cazurilor medii/severe (în primele luni, conform primelor definiții de caz) dar a din ce în ce mai multor cazuri asimptomatice/ușoare. Încă din primăvară se cunoștea faptul că până la 80% din cazuri sunt asimptomatice/ușoare și că doar 5% din cazuri necesită internare în ATI.
Discrepanța majoră dintre creșterea masivă a numărului de cazuri și creșterea relativ modestă a deceselor apare cu aceeași claritate când se compară curba cazurilor cumulate zilnic cu cea a deceselor cumulate zilnic.
Efectul discrepanței dintre dinamica numărului noi de cazuri și a dinamicii deceselor este reducerea progresivă a mortalității relative prin COVID-19 (număr cumulat de decese raportat la număr cumulat de cazuri de COVID-19). Vârful de mortalitate a fost de 6,57% pe 26 Mai 2020. La data efectuării acestei statistici mortalitatea globală în România era de 2,41%.
Prin valoarea de 2,41% a mortalității prin COVID-19 România se situa ușor deasupra mediei mortalității țărilor Europene (2,25%) și pe locul 40 din cele 50 de țări analizate. Mortalități mai mare decât cele din România erau înregistrate în Spania, Belarus, Turcia, Macedonia, Bosnia-Herțegovina, Irlanda, Suedia, Italia și Maria Britanie.
Media mortalității prin COVID-19 în 75 de țări ale lumii (cele 50 de țări Europene la care am adăugat țările mai mari din America, țări din Asia, țările din nordul Africii, Australia și Noua Zeelandă) este de 2,40% la 23 Nov. 2020. România se află exact pe această medie.
Comentarii/interpretări finale:
Bibliografie
(1) Haves F et al. Seroprevalence of Antibodies to SARS-CoV-2 in 10 Sites in the United States, March 23-May 12, 2020 JAMA Intern Med. doi:10.1001/jamainternmed.2020.4130 Published online July 21, 2020.
(2) https://news.uci.edu/2020/10/28/finding-ocs-true-covid-19-rates/
(3) Onder G et al. Case-Fatality Rate and Characteristics of Patients Dying in Relation to COVID-19 in Italy. JAMA, Published Online: March 23, 2020. doi:10.1001/jama.2020.4683
(4) Ross R. Estimates of SARS death rates revised upward. CIDRAP, Center for Infectious Disease Research and Policy, 2003. cidrap.umn.edu/news-perspective/2003/05/estimates-sars-death-rates-revised-upward
(5) Hewings-Martin Y. How do SARS and MERS compare with COVID-19? MedicalNewsToday, April 10, 2020
(6) Anderson R.M. How will country-based mitigation measures influence the course of the COVID-19 epidemic?. Lancet Vol 395 March 21, 2020, Published Online March 6, 2020 https://doi.org/10.1016/ S01406736(20)305675
Mugur Pătrașcu
Gabriel Tatu-Chițoiu, MD, PhD, FESC, FACC
Medic Primar Cardiologie și Medicină Internă